Iata că, după ce anul trecut ne-am facut debutul cu succes în competitiile internationale, a sosit timpul ca România să dovedească si la un nivel mai înalt că are valoare în skandenberg. Ocazia s-a ivit cu prilejul celei de-a 14-a editii a Campionatului European de Skandenberg, care s-a desfăsurat în perioada 21-27 iunie 2004 în Gdnya – Polonia.
După îndelungi consultări, cu doar o saptămână înainte de concurs s-a hotărât cine merge în Polonia. Problema era că, fiind costurile foarte mari (distanta mare, Gdnya este port la Marea Baltică, si 7 nopti cazare), am vrut să meargă doar cei mai buni 2 sportivi: Mirela Pîrjol si Ion Oncescu. Mirela avea probleme cu ligamentele după ultima competitie avută în Bulgaria, iar Ion se accidentase la bratul drept cu putin timp înainte, în timpul unei escalade.
S-a hotărât în final că vor merge ambii sportivi, si eu, arbitru, pe considerentul că afilierea Asociatiei Române de Skandenberg Brat de fier la Federatia Europeană de Skandenberg (EAF) si prima participare la un concurs asa mare sunt mai importante ca rezultatele în sine.
Ajunsi în Polonia, argumentele noastre de afiliere au fost considerate suficiente de cei 24 de membri prezenti la Congresul Federatiei Europene din 22 iunie 2004, din localitatea Sopot. Astfel, s-a votat în unanimitate admiterea României ca membru cu drepturi depline al EAF.
Cântarul oficial a definitivat planurile noastre de concurs. Mirela Pîrjol a concurat la categoria +80 kg senioare. Ion Oncescu se află într-o perioadă de acumulări de masă musculară si fortă. Desi avea doar 93 de kilograme, el a preferat să privească spre viitor si nu s-a mai chinuit să intre la 90 kg, ci a hotarât ca pentru prima dată să îsi încerce fortele într-o categorie superioara, 100 kg.
De asemenea, în urma testărilor de arbitri desfăsurate, (teste scrise, video si practice), cu nota 9,50, am fost admis să oficiez si ca master referee (cel care dă startul). Au fost 12 arbitri la cele 4 mese de concurs.
Toată lumea a fost de acord la sfârsitul competitiei că acestea au fost cele mai tari Europene din istorie, cu o participare record, 24 de tari si peste 600 de sportivi. Imaginati-vă că numai Rusia a avut 90 de sportivi prezenti ! Întrecerea s-a desfăsurat în sistemul dublei eliminări, pe parcursul a trei zile.
În prima zi, pe 23 iunie, s-au întrecut juniorii, junioarele si persoanele cu handicap. Am fost uimiti de spectaculozitatea meciurile vazute, si am avut dreptate, multi juniori si chiar persoane cu handicap reusind clasări în primii 3 si în zilele următoare, la seniori!
Au început apoi emotiile noastre. Mirela Pîrjol a fost revelatia acestei competitii, reusind 2 medalii de aur! Presedintele EAF, Assen Hadjitodorov, ne-a felicitat spunând că este prima dată în istoria campionatelor europene când cineva reuseste la prima participare să iasă dublu campion european!
La bratul stâng Mirelei i-a fost cel mai greu. Ea a avut o categorie +80 grea, rusoaicele si ucraniencele fiind foarte puternice. Trecând peste emotiile primului meci, Mirela a demonstrat apoi că este cea mai puternică si a câstigat categoria spre disperarea rusilor care au huiduit tot timpul finalei. Singura problemă a fost ca în timpul unui meci dificil, românca s-a accidentat usor la spate, dar am reusit să o recuperăm în timp util pentru a doua zi.
A doua zi, cu bratul drept, Mirela s-a impus mult mai clar, deja ea având avantajul psihologic al victoriei din ziua precedentă. Ea a dovedit că este cea mai puternica sportivă din Europa si toată lumea a fost de acord că ar putea câstiga si la Campionatul Mondial!
Ion Oncescu a dovedit deja că este o valoare în Europa. El a schimbat categoria de greutate, concurând cu sportivi foarte masivi la 100kg seniori.
La bratul stâng, cu putin mai multă atentie la primul meci, pe care l-a pierdut pentru 2 greseli de cot facute când se afla în avantaj, s-ar fi clasat fară probleme în primii 3. La o categorie numeroasă, Ion a reusit să ocupe locul 5, rusul Gadgi Omarov dovedindu-se cel mai tare.
La bratul drept, Ion a evoluat mai bine. Numai tragerea la sorti defavorabilă l-a oprit pe locul 4, în urma luptei cu slovacul Jan Germanus, câstigătorul categoriei. Asa cum a reusit un progres mare de anul trecut până anul acesta, sunt ferm convins că Oncescu va identifica cauzele pentru care a ratat podiumul si la următoarele concursuri internationale va dovedi că este din ce în ce mai bun.
Am arbitrat în toate cele trei zile de concurs. În urma evolutiei avute, arbitrul sef m-a delegat ca master referee la câteva finale foarte grele, unde a arbitrat fară probleme.
Ambii sportivi români au punctat în clasamentul pe natiuni, unde se cumulează punctele oferite primilor 6 clasati la categoriile de seniori si senioare. Cu doar 2 sportivi, dar cu 27 de puncte, România s-a clasat pe un meritoriu loc 8 din 24 de tări, reusind să depăsească tări ca Bulgaria, Polonia si Slovacia, considerate forte ale acestui sport. Primele clasate pe tări au fost, în ordine, Rusia, Ucraina, urmate la mare diferentă de Turcia.
În concluzie, consider că a fost o deplasare reusită. Rămânem cu amintirea unei experiente de neuitat, si cu speranta că vom reusi să ridicăm si în România acest sport la nivelul pe care l-am vazut la Europene, atât din punct de vedere al numărului de practicanti si al valorii deosebite a acestora, cât si din punct de vedere organizatoric.
Această deplasare nu ar fi fost posibilă fără sponsorul Redis Nutritie, care a asigurat cei peste 100 de milioane lei necesari acestei prezentei lotului Romaniei la acest concurs deosebit.
Dragos Corcoveanu
