In acest articol vom vorbi despre un alt procedeu de atac top-roll, care nu are ca hook-ul un echivalent romanesc (podul) si, ca sa fie mai simplu, vom folosi termenul ca atare, fara ghilimele.
Tradus, top-roll inseamna, tinand cont de sensul sportului, intoarcerea incheieturii adversarului si este un procedeu, caracterizat de forta si presiuni asupra degetelor adversarului, care se poate aplica in doua moduri:
1. High-hand top-roll „inalt” copiaza miscarea flexiilor ciocan cu gantere din antrenamentele pentru bicepsi. Se trage puternic cu incheietura rigida spre spate, urmarindu-se deschiderea unghiului dintre bratul si antebratul adversarului sau caderea incheieturii acestuia, toata forta aplicandu-se cu ajutorul aratatorului sustinut de celelalte degete asupra aratatorului adversarului.
Un atac de tipul acesta poate fi combatut cu o priza joasa pe mana adversarului si un contraatac de tip side (lateral), cu alte cuvinte, linia de forta data de lombari-dorsali-umar-biceps-antebrat aplicata printr-o cadere spre spate sa fie contrata de un soc lateral. In acest procedeu, scapa cel mai des priza datorita lipsei de forta a degetelor comparate cu bicepsul. Facut corect, dupa parerea mea, este cel mai dificil procedeu deoarece trebuie intuit momentul in care degetele/incheietura adversarului cedeaza si schimba brusc directia de tragere in lateral pentru a nu scapa priza si a nu se ajunge in situata de strap (cand mainile scapa, meciul se reia cu legarea cu o curea a incheieturilor, situatie pe care o vom descrie mai tarziu).
2. Low-hand – top-roll „jos”. Dupa denumire, sugereaza o pozitie cu incheietura indoita (a se vedea foto) si se ataca mana adversarului cu partea dintre police si incheietura asupra degetului mic al acestuia, urmarindu-se aceeasi desfacere a degetelor, dar in ordine inversa, de la cel mic la celelalte. Acest stil este principala arma folosita impotriva hook-erilor si a celor ce folosesc tehnica push (se imping cu corpul, singurul stil ce foloseste tricepsul).
Nu este compatibil cu high-hand-ul, in cele mai multe cazuri scapand priza.
Spre deosebire de alte atacuri, top-roll-ul (in special high-hand-ul) este cel mai rapid, permitand castigarea meciurilor fara oboseala.
Vizavi de acest stil, as mai adauga ca este cel mai usor de practicat de catre cei care au segmentul antebratului mai lung cu degete puternice sau viteza de reactie buna, fiind stilul preferat celor familiarizati cu flexiile de tip ciocan. Usor de prevazut si de contrat totusi, cu strap-ul, care anuleaza avantajele date de degete si bicepsi puternici.
Ion ONCESCU